Situat pe malul marelui fluviu Nil, langa Cairo, ansamblul celor trei piramide egiptene de la Giseh este singura dintre cele sapte minuni ale lumii antice care mai exista in zilele noastre.
Imensele constructii au o vechime de peste 4500 de ani, cea mai mare dintre piramide fiind considerata si azi cel mai mare edificiu cladit vreodata. Piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos au fost ridicate intre anii 2700 - 2500 i.e.n, langa vechea capitala egipteana Memphis, in cinstea celor trei faraoni egipteni carora le poarta numele.
Dupa toate probabilitatile, primele piramide au
aparut in jurul anului 2900 i.e.n., in timpul dinastiei a III-a. Pentru
ca cei care le-au construit doreau ca acestea sa aiba inaltimi de 70-80
de metri si o panta superioara de 50 la suta, arhitectii au fost
obligati sa rezolve o serie de probleme aparent insurmontabile. Imhotep a
fost primul care s-a luptat cu aceste greutati, iar solutia aleasa de
el a fost cea a folosirii unor pietre de dimensiuni mici, unite
printr-un liant din argila, deoarece blocurile de piatra de care
dispunea, extrase din carierele locale, erau dificil de taiat in figuri
regulate. Din pacate, insa, priza se facea foarte lent, iar stabilitatea
pe termen scurt nu putea fi asigurata, motiv pentru care Imhotep a
optat pentru o piramida in trepte. Concret, a construit pereti interni
de sustinere, inclinati spre interior, paraleli si regulat spatiati,
partea lor superioara formind contratreapta treptelor piramidei. Acesti
pereti au fost realizati din blocuri de dimensiuni mici, iar spatiile
dintre ele au fost umplute cu diferiti lianti.
Acest sistem a fost adoptat de toti faraonii din cea de-a III-a
dinastie. Resturile piramidei de la Meidum, construita de ultimul faraon
al acestei dinastii, demonstreaza ca tehnica a fost perfectionata
foarte mult in timp, peretii interni de sustinere fiind aproape
perfecti.
Intre piramida lui Djeser, de la Saqqarah, prima construita de Imhotep,
si cele ridicate ulterior exista, totusi, unele mici diferente, chiar
daca principiul dupa care au fost construite a ramas acelasi. In timp ce
in cazul primei piramide camera funerara era sapata in piatra, sub
piramida, in cazul celorlalte camera a fost ridicata la nivelul bazei.
Unul din marile secrete ale marii piramide este acela ca aceasta respecta prin constructie proportiile misteriosului numar de aur. Astazi se stie despre constructia piramidelor, templelor si mormintelor din Egipt ca sunt asezate astfe incat acestea dau o proiectie fidela a unor constelatii si chiar a Caii Lactee. Unii oameni de stiinta precum Roky McCollumn sau Robert Bauval au descoperit ca aliniamentul celor trei piramide de la Ghizeh formeaza o spirala de aur (ce pastreaza proportia exacta a numarului de aur f = 1,218¦) care se suprapune exact peste harta astronomica a “braului lui Orion” iar sfinxul se afla pe axa de simetrie a dreptunghiului de aur in care se inscrie spirala.
Robert Bouval a fost primul care a aratat ca structurile de la Ghizeh reflecta ordinea stelelor din constelatia Orion. Egiptenii credeau ca Osiris isi avea resedinta in aceasta constelatie sugerandu-se deci importanta acesteia in religia lor. Totodata axul coluarului de acces la mormantul din piramida este centrat pe steaua polara cu o precizie impresionanta: 4 minute fata de unghiul facut in raport cu una din stelele Dragonului care prezinta exact nordul geografic. Cele 4 unghiuri ale bazei patrate se afla indreptate pe cele 4 puncte cardinale cu o perfecta exactitate sau inmultind inaltimea piramidei cu 1 miliard rezulta exact distanta de la Pamant la Soare, adica 150 milioane de kilometrii. Nenumaratele exemple ar putea continua.
Piramidele au un amplasament de o complexitate arhitecturala colosala ce tradeaza multe insusiri si aplicatii stiintifice sau mistice. Toate acestea vrand sa reflecte perfectiunea si cunoasterea. Din cele mai vechi timpuri geomantia, amplasarea, forma si proportiile aveau o mare importanta in culturile marilor popare luind nastere adevarate stiinte ca Feng Shui sau geomantia indiana chiar mai veche decat aceasta. Toata aceasta stiinta conferea echilibrul optim spiritual si material. De aceea unele constructii mai speciale precum piramidele de la Ghizeh, aveau rolul de a modifica starea de constiinta adaptand-o la parametrii optimi pe care constructia ii reflecta. In acest caz conferind inalte experienta spirituale. In acest sens cunoscutul gazetar si publicist englez Paul Brunton in “Egiptul secret” trasand anumite paralele intre traditiile antice si forme, bazandu-se pe texte scrise spunea ca piramidele au fost utilizate in practicarea anumitor ritualuri cum ar fi dedublarea astrala o practica foarte des intalnita in antichitate. Prin forma si proportiile lor piramidele facilitau astfel practicarea inaltelor stiinte oculte ce deschideau spre misterele universului. Astfel calatoriile in constelatia Osiris se faceau in stare de transa extatica, dedublare astrala. In acest sens s-au gasit numeroase potiuni din amestecuri de plante sau alte substante, incantatii si forme de practica rituala care favorizau aceasta.
Construirea ultimelor piramide nu a intimpinat
dificultati majore. Kefreu a beneficiat de infrastructura lasata de
Keops, dar piramida lui Mykerinos a dezvaluit semnele unui declin
inevitabil, care a vizat nu numai dimensiunile, ci si calitatea
constructiilor. Toate piramidele construite in timpul celei de-a V-a
dinastii au fost supuse eroziunii, iar constructiile de la Abu-Sir,
dintre Saqqarah si Giza, sint elocvente in acest sens, prezentindu-se
astazi sub forma unor gramezi de pietre!
Mult mai mici decit primele piramide, noile constructii au constituit,
totusi, adapostul unor comori inestimabile: textul gravat pe peretii
camerelor funerare a devenit astazi cel mai vechi corpus religios din
istoria omenirii. In timpul dinastiei a VI-a, eforturile arhitecturale
s-au desfasurat in sensul protejarii camerelor funerare si ale textelor
sacre, restul constructiei cazind undeva pe locul al doilea. De altfel,
toata aceasta decadere nu a facut altceva decit sa anunte sfirsitul
Vechiului Imperiu.
Constructorii piramidelor nu erau scavi ci
muncitori platiti, fapt ce se pare ca a contribuit la declinul lor,
odata cu scaderea autoritatii faraonilor. Dupa perioada de dezordine
care a urmat, citiva faraoni au persistat in a construi piramide din
piatra. Dar, succesorii lor au abandonat pina la urma aceasta traditie
si si-au cautat refugiul in Valea Regilor .
Desi, in timp, piramidele si-au pierdut maretia si importanta pentru egipteni, ele raman cele mai impunatoare constructii facute vreodata. Chiar si Napoleon, cand a invadat Egiptul in 1798, si-a exprimat admiratia printr-o celebra maxima: Soldati! Priviti varful acestor piramide! De acolo, de sus, ne privesc peste 40 de secole!













