Proiectare urbana si urbanism

“ Constructia oraselor este una dintre cele mai mari realizari ale omului” postula Edmund Bacon in urma cu mai bine de 40 de ani. Lucrarea lui “Design of Cities“ il proiecteaza in istorie drept unul dintre parintii design-ului urban si principiile sale deschid portile proiectarii in domeniu.

1. Proiectare si planificare urbana 

Intr-o abordare scolastica design-ul urban este un domeniu al arhitecturii care reuneste proiectarea de cladiri, spatii publice, sisteme de transport, servicii si utilitati, toate subordonate unei viziuni integrate, coerente si practice.  Dincolo de aceasta definitie utila, insa insuficienta, design-ul urban este matematica si arta, o asociere la nivel macro intre frumos si necesar, intre imaginatia fara granite si economicul posibil.  Iar scopul principal este de a crea si modela o conexiune compatibila intre oameni si mediul in care traiesc. 
Complexitatea proiectarii urbane cere o planificare incipienta, iar aceasta asambleaza date dintre cele mai felurite, vizand atat componenta strategica, prin care se conserva anumite sisteme si se construiesc altele noi, cat si cea sociala, prin care populatia este consultata asupra subiectelor de interes general. Toate aceste date sunt prelucrate de echipe specializate, acestea incearca sa coreleze proiectarea care tine seama de nevoile societatii actuale cu previziunile de dezvoltare pentru urmatoarele generatii. Planificarea urbana este o conditie esentiala in dezvoltarea sustenabila a unei zone orasenesti. 

2. Amenajarea și planificarea Peisajului

“A descoperi și a revela substratul mai profund al peisajului este ceva ce științele naturale singure nu pot realiza” ne spune celebrul arhitect peisagist Gunther Vogt, autor de proiecte de amenajare si planificare a peisajului pe 4 continente. Miza in domeniu o constituie crearea sau restaurarea unor peisaje in perspectiva unei dezvoltari sustenabile. Din acest punct de vedere urbanismul este chemat sa imparta complexitatea abordarii in doua sectiuni: “compartimente” si “teme”, insa definitia arhitecturii peisajului implica interactiuni intre stiinta si arta intr-un proces de planificare, proiectare si conservare a mediului. Aspectele estetice, functionale si ecologice se imbina intr-o tentativa sustinuta de armonizare si imbunatatire a sistemelor naturale si sociale care compun spatiul de lucru. Daca planificarea are in vedere dezvoltarea pe termen lung si prezervarea sistemelor prin implementarea unor concepte precise si dedicate, amenajarea reprezinta o suita de activitati prin care aceste sisteme se definesc, se creeaza , se combina, dand nastere altor sisteme, intr-o abordare holistica peremptorie si temeinica. 

3. Management urban pentru orase competitive 

In interpretarea profesionista a prof. K. Hanaki de la departamentul de Inginerie Urbana al Universitatii din Tokyo managementul urban reprezinta “ o viziune holistica in care se combina cunostintele diversilor factori de mediu urban, cum ar fi apa, caldura, energia, aerul, materialele și deseurile, si o abordare practica bazata pe aceste cunostinte, este esentiala pentru a gestiona problemele de mediu urban contemporane, de la o scara locala la o scara globala “ (K. Hanaki - Urban Environmental Management and Technology). Aceasta abordare ofera domeniile de lucru esentiale pentru un management cuprinzator, precum si impartirea coerenta a “task”-urilor:

• managementul apei, care priveste infrastructura sistemelor de alimentare si scurgere ale apei urbane, in particular managementul raurilor orasenesti dar si problematica agentilor patogeni in sistemele de distributie a apei
• managementul materialelor si riscurile aferente, acestea contin managementul gunoaielor, demolarea cladirilor si reciclarea deseurilor
• managementul sistemelor de incalzire urbana si a resurselor energetice, plecand de la schimbarile climatice (incalzirea globala), la masurile pentru conservarea energiei si pana la edificarea sistemelor de energie alternativa (inclusiv conceptul de locuinta “verde”) 
• managementul evaluarii riscurilor, esential in orice proiecte de asemenea anvergura
Managementul urban este o conditie esentiala pentru un oras competitiv, si coordonarea activitatilor reprezinta o provocare, indiferent de dimensiunea proiectului condus.  

 
4. Amenajarea Teritoriului și Dezvoltare Regionala

Proiectele si lucrarile pentru amenajarea teritoriului si urbanism se sprijina pe un cadru legislativ destul de stufos care are in centru Legea nr 350/2001, completata cu Ordonanta nr 27/2008, Legea 50/1991 pentru autorizarea executarii lucrarilor in constructii, Legea 265/2006 privind protectia mediului, precum si cu diverse ghiduri si ordine.  
In Normele Metodologice (26 februarie 2016) la Legea nr 350/2001, se fac precizari privind modul de aplicare a legii, printre care:

• Identificarea documentatiilor de amenajare a teritoriului de urbanism (planul de amenajare zonal regional, judetean si in zonele intercomunale, interorasenesti si interjudetene,  strategia de dezvoltare periurbana / metropolitana, planul de mobilitate urbana si cel urbanistic general, planul urbanistic zonal si cel urbanistic de detaliu)
• Fundamentarea si elaborarea acestor documentatii 
• Avizarea documentatiilor 
• Perioada de valabilitate a documentatiilor
• Actualizarea si monitorizarea documentatiilor
• Certificatul de urbanism 
Toate acestea ofera conditii administratiilor locale pentru indeplinirea atributiilor specifice.

5. Mobilitate Urbana

Mobilitatea urbana este o provocare permanenta mai ales in contextul extinderii oraselor si a cresterii populatiei acestora. Planurile aferente se refera la imbunatatirea accesibilitatii zonale si au componente de strategie, operationale si de monitorizare esentiale. Diversificarea mijloacelor de transport presupune si o identificarea a cailor pe care acestea evolueaza, de aici necesitatea construirii sau refacerii acestora. Aspectele complexe privind transportul public si cel privat, transportul de marfa si cel de pasageri, efectuate cu vehicule cu motorizare mecanica, electrica sau fara motorizare, precum si evidentierea mijloacelor de transport de orice fel, necesita o planificare precisa care se efectueaza in etape. 
Pe plan social mobilitatea urbana are un impact impresionant. Cresterea numarului de autovehicule personale are, prin impactul sau asupra mediului, un efect de depreciere a calitatii vietii. Transportul pe sosele cu vehicule cu propulsie pe baza de carburant este principalul vinovat de poluarea care duce la schimbarea climei, circa 25% din emisiile pe baza de dioxid de carbon de aici provin si cifra este chiar mai mare in orasele dezvoltate. In studiul sau “Sustainable Urban Mobility Principles and Planning” Holger Dalkmann sustine ca, anual,  mai bine de 1.3 milioane de oameni isi gasesc sfarsitul in accidente pe sosea si peste 50 milioane se aleg cu rani, in contextul unei deprecieri a preocuparilor pentru o alocare convenabila a zonelor de folosire a autovehiculelor in raport cu cele pietonale sau cu pistele pentru biciclisti.  

6. Initiativa MOBILISE YOUR CITIES

“Mobilise Your Cities” este o initiativa globala pentru edificarea planificarii dezvoltarii urbane in tarile emergente si cele in curs de dezvoltare. Rolul ei este acela de a ajuta la ameliorarea conditiilor climatice. Initiativa sustine guvernele si autoritatile locale in activitatile de imbunatatire a mobilitatii urbane, 100 de orase si 20 de guverne au aderat deja, au fost lansate programe pilot si se tin conferinte anuale in sprijinul dezvoltarii acestor programe (ultima in septembrie 2019 la Yaounde - Camerun). In cadrul initiativei se disting Planul pentru o Mobilitate Urbana Sustenabila, care propune o reducere a emisiilor cu 50% in orase si Programul National de Mobilitate Urbana care priveste extinderea initiativei la nivel national.  In Europa de Est Ukraina este beneficiara unui proiect MYC, orasele Lvov, Poltava, Vinnytsia si Zhytomyr fiind implicate in programe specifice. America Latina, cea mai urbanizata regiune de pe glob, cu peste 80% din populatie locuind in orase, lupta pentru reducerea emisiilor de gaze GHG (greenhouse gas emissions) in cadrul programului Euroclima Plus.  State ca Brazilia, India, Filipine, Tunisia, Ukraina, Maroc, Republica Dominicana, desfasoara actiuni concrete si sustinute pentru reducerea poluarii, in vreme ce statele dezvoltate sustin finaciar aceste programe. La randul ei OECD propune programe active pentru reducerea poluarii in orase sub presiunea ingrijorarii generale a populatiei privind o posibila crestere a temperaturii globale cu 6°C pana in 2100, crestere care ar avea efecte devastatoare asupra vietii oamenilor.  

7. Orase de referinta 

Proiectarea urbana se manifesta pe 3 directii: la nivel de oras, de cartier si de strada cu constructiile propriu-zise. In esenta elementele care compun design-ul urban sunt: 

• cladirile – reprezinta cel mai pronuntat element, forma lor si a spatiilor care le despart alcatuiesc “peretii” strazilor. Proiectarea cladirilor si a complexelor este esentiala intrucat ea da spatiului ocupat un sens unitar. 
• spatiile publice – acestea contribuie la  nivelul de calitate a vietii intr-un oras si includ spatiile de la marile piete pana la micile parcuri de proximitate. 
• strazile – realizeaza conexiunile intre diverse spatii, si se definesc dupa dimensiunile lor dar si dupa trafic. 
• transportul – este cel care leaga diferitele parti ale unui oras, formand “sistemul de miscare” al acestuia. Tendintele actuale sunt cele de a minimiza efectele transportului auto (mai ales cel privat) in favoarea traficului pietonal. 
• decorul – este format din peisajele orasului, reprezentand partea verde a acestuia (parcurile, copacii stradali, florile).
 
Provocarea suprema pentru proiectarea urbana este aceea de a crea din aceste elemente o structura coerenta.
Aceasta preocupare poate fi intalnita in Italia Evului Mediu , cand orase ca Roma (care reprezinta un exemplu inca din antichitate), Florenta, Siena, isi manifesta grija pentru a asigura o proiectare consecventa a mediului urban in extindere. La fel se intampla in Paris, Londra, Viena, dar si in orasele federatiei germane.  
• Ecolonia – modelul European pentru “low-energy housing” 
In comuna olandeza Alphen aan den Rijn, atelierul de design urban Lucien Kroll a proiectat si implementat 101 case (ridicate intre 1991 si 1993), reprezentand cel mai reusit proiect de locuinta cu consum de energie scazut din Europa. Proiectul a fost o revolutie de tehnologie si proiectare noi, cu accente pe diferite aspecte ecologice, cum ar fi:
• folosirea apei de ploaie si a energiei solare
• strategii de economisire a energiei
• reducerea unor consumuri
• reciclarea materialelor
• promovarea materialelor durabile si “sanatoase”  
• Brandon Groves – cand peisajele produc plusvaloare

Brandon Groves era o zona de construit amplasata la marginea unei fasii verzi de 11 ha in Essex (Anglia) si toate incercarile autoritatilor de a gasi clienti pentru vanzarea unor  parcele la preturi bune au dat gres. Schimbarea conceptului de design urban a dus la “absorbtia” fasiei verzi  ca inima a unei arii construite. Aducerea la viata a acestei zone ecologice prin centralizarea ei, a schimbat cu 360° interesul clientilor si, astfel, preturile au crescut pe seama noilor concepte care au pus peisajele in prim plan.     
Aceste doua exemple justifica necesitatea unei abordari diferentiate a problemelor de design urban si analizarea exhaustiva a acestora, mai ales in contextul actual al locuintelor “verzi”, este o provocare la care vom reveni.